Asezare

Situat în centrul podisului Transilvaniei, în inima "Tãrii Ardealului", Dedradul aste asezat în partea de nord a judetului Mures(la 46°49' latitudine nordicã si 24°36' longitudine esticã), la aproximativ 40 km. de orasul Tg.Mures.                                                                                                   
        Satul Dedrad este situat în partea de N-E a judetului Mures la o distantã de aproximativ 6 km.de orasul Reghin, legãtura cu principalele orase si sate din apropiere fiind înlesnita de existenta soselelor Reghin-Batos si Reghin-Deda.Localitatea Dedrad se încadreaza în unitatea geomorfologicã a bordurii estice a câmpiei Transilvaniei, în spatiul denumit "Subcarpatii Transilvaniei"si se întinde în bazinul hidrografic al pârâului Lut.Cea mai mare parte a localitãtii s-a cantonat pe partea superioarã a versantului stâng al pârâului Lut fiind feritã de pericolul inundatiilor,foarte frecvente în timpul ploilor îndelungate,inundatii care afecteazã si astãzi suprafetele situate pe partea dreapta a pârâului Lut.
Din punct de vedere geologic,se poate vorbi de existenta unui substrat alcãtuit din argile marnoase, nisipuri si tufuri de vârstã sãrmaticã.O mare parte a terenului este acoperitã de depozite deluviale carbonatice.Important de mentionat este faptul cã existã un continut ridicat de argilã care ajunge cam peste tot la 50%.
Relieful este foarte divers.Diversitatea formelor este rezultatul actiunii agentilor exogeni care au determinat o fragmentare accentuatã si au dat nastere unui microrelief specific(prezenta diferitelor tipuri de alunecãri este relevantã în acest sens).O mare parte din relieful natural a fost transformat de om, acesta intrând în sfera valorificãrii economice(culturi de cereale, pomi fructiferi).
Climatic,ne aflãm într-un spatiu caracterizat prin temperaturi medii de 8,2°C cu valori lunare ce variaza între 19,1 in luna iulie si -2,7°C in februarie.Temperatura minima absoluta a fost de aproximativ -30,8°C iar maxima atinsa +37,7°C.Precipitatiile medii anuale sunt de aprox.675mm. si sunt repartizate neuniform în cursul anului. În lunile mai iunie cad cele mai multe precipitatii acestea având un caracter torential, scurgerea lor pe versanti producand eroziunea solurilor.In cea mai mare parte a lunilor anului se înregistreza un deficit de umiditate(7 luni / an).
Umiditatea relativã a aerului atinge valori de 76% scazând în aprilie-mai sub 70%,ceea ce determinã într-o oarecare mãsurã realizarea unui optim climatic pentru dezvoltarea culturilor:Grosimea stratului de zãpadã poate ajunge la 7,2 cm.,depunerea acestuia fãcându-se neuniform cu concentrãri ale cantitãtii de zãpadã în vãi si ravene.Vânturile specifice sunt cele din vest cu frecvente si intensitãti destul de mari.
Vegetatia naturalã este secundarã.Pe pajisti caracteristica este prezenta speciilor mezofile iar pe portiunile supraumezite creste o vegetatie higrofilã.
Fauna este cea specificã silvostepei,prezente fiind numeroase animale:mistreti, vulpi, iepuri sãlbatici,dar si numeroase pãsãri.
O notã caracteristicã a învelisului de sol este argilozitatea ridicatã si continutul ridicat de humã(8-10%) Reactia solurilor variazã între 6-8 .Solurile neerodate si cele necolmatate au reactie slab acidã pânã la neutrã.Solurile au si continut ridicat de carbonati.
Învelisul de sol al spatiului dedrãtean reflectã fidel conditiile morfologice.Ca varstã solurile sunt tinere ceea mai mare parte formandu-se dupa producerea alunecãrilor masive de teren, momentan stabilizate.Solurile au permeabilitate scãzutã si un regim aerohidric deficitar.De aceea se impun numeroase lucrari de afânare pentru a îmbunãtãti regimul aerohidric.
Terenurile se preteazã bine pentru categorii de arabil, pãsuni, vii si pomi fructiferi.Teritoriul localitãtii se încadreazã în zona de culturã a cerealelor completate cu culturi mai intensive de sfleclã de zahãr. Cresterea animalelor este completatã de intensive suprafete de pãsuni si fânete;cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie.
În stabilirea localitatii Dedrad un rol important l-au avut atât factorii naturali cât si cei antropici.Pe suprafetele afectate de rupturi si alunecãri active s-au realizat plantatii de nuci pentru stabilizare.Solurile erodate, cele deluviale carbonatice au fost folosite pentru înfiintarea plantatiilor de pomi fructiferi si vita de vie.Satul se desfasoara astãzi sub form unei cruci, casele localizandu-se de-a lungul vãii Lutului precum si de-a lungul principalei axe de circulatie.(drumul ce duce spre Reghin si drumul spre pãsune).