Colectia Mihail Câmpeanu

  În primãvara anului 1976, patrimoniul Muzeului judetean Mures s-a îmbogãtit cu noi piese în urma donatiei gratuite fãcute de familia prof. Mihail M. Câmpeanu din Dedrad, Jud. Mures, cu o colectie, care cuprinde obiecte diverse(arheologice, carte, documente etc.), unele de o realã valoare stiintificã.
         Personalitate de seamã a vietii culturale muresene, Mihail M. Câmpeanu si-a împletit în bogata sa activitate, dragostea si pasiunea fatã de trecutul preistoric si istoric al meleagurilor muresene, prin adunarea si constituirea în colectie a numeroase documente culturale, îndeosebi vestigii arheologice menite sã contribuie la documentarea continuitãtii si permanentei multimilenare a poporului român în aceastã zonã a tãrii.
          Rod al activitãtii de o viatã, colectia "Mihail M. Câmpeanu" are în ponderea sa numeroase materiale arheologice strânse din aproape douãzeci de puncte, unele inedite, din zona Dedrad-Reghin, vestigii care se esaloneazã cronologic din epoca neoliticã pânã în perioada feudalismului târziu.
Prezentãm selectiv materialul arheologic mai deosebit, din colectia "Mihail M. Câmpeanu".

    Piese din piatrã cioplitã
În hotarul satului Goreni, în dreapta pârâului Lut, în apropierea Vãii Uilii(punctul "Tormas"), pe o terasã joasã s-au descoperit rãmãsitele unei asezãri neolitice, cu bogat si divers material. În cercetarea evolutiei istorice a procesului de productie al strãvechilor triburi neolitice care au locuit în aceastã zonã (com. Batos), cele mai grãitoare indicii le aduc uneltele utilizate în economia vremii. Din rândul acestora, larg reprezentate sunt piesele din silex, dintre care amintim douã nuclee de culoare brunã-cafenie, unul de formã cilindricã, de mari dimensiuni(pl. LVII/13; nr.inv. 6198) precum si alte 57 de piese tot din silex, 5 de culoare galbenã(pl. LVII/1-5; nr.inv. 6176,6178,6182,6186,6196). Un numãr de douã piese prezintã urme de ardere (pl. LVII/8-9; nr.inv. 6157,6189), având o culoare cenusiu-albi-cioasã, restul pieselor prezentându-se în culori ce variazã de la cenusiu la brun-cafeniu. Tipologic acest inventar este format din lame cu o portiune lustruitã (pl.LVII/9,15,17,18 nr. inv. 6154, 6205,6207; pl. LVIII/18,24,29,30; nr.inv.6191, 6143,6164,6177), piese geometrice trapeziforme (pl. LVII/1-3,8,10,11,nr. inv. 6183,6252;pl. LVII/1-3,5,9; nr.inv.6170,6171,6188,6197,6250), gratoare (pl. LVII/3,4,7,10,19,20: nr.inv. 6152,6161,6183,6200;pl.LVIII/7,8,13,15,17,33-38; nr.inv. 6153, 6195,6192 ,6167,6169,6202,6199,6162,6185,6174,6307), lame denticulate (pl.LVII/16;nr. 6155;pl. LVIII/4,10,23; nr.inv 6150,6187,6190), având una sau mai multe nervuri dorsale, dispuse longitudinal, cu laturile tesite si tãioase, obtinute prin tehnica percutiei directe simple, sau prin cioplirea pe "nicovalã".
Amestecate cu piesele din silex mai întâlnim patru piese mici din obsidianã, douã gratoare (pl. LVIII/39-40º nr.inv. 6146,6147) si douã lame denticulate(pl. LVIII/41-42; nr.inv. 6151,6194).
Multimea aschiilor si a lamelor din silex si obsidianã rezultate din prelucrare ne indicã cioplirea uneltelor la fata locului. Alãturi de acestea existã în colectie si 9 piese din granit, puternic aschiate, lucioase, de culoare cenusie(pl. LIX/1-9; nr.inv. 6251,6184,6166,6126,6158,6203,6124,6123,6125) si piese de bazalt cenusiu, din care lame(pl. LIX/10-13,18,19,25,26; nr.inv. 6139, 6129, 6137, 6135, 6130, 6134, 6138,6136), nuclee(pl. LIX/23-24; nr.inv. 6201,6204) si alte piese de diferite forme geometrice.
II. Piese din piatrã slefuitã

Tot din punctul "Tormas" provin câteva frecãtoare-slefuite pentru unelte din piatrã, un slefuitor pentru ascutitul uneltelor din os, mãciuci si un tipar-valvã pentru turnat podoabe, datat din epoca bronzului, acesta din urmã gãsit la vest de Dedrad, în punctul "Pãsune". (pl. LX/1; nr.inv.6083, 6084, 6085, 6086, 6087,6088,6107,6081,6082,6106).
O categorie inportantã din întregul inventar o reprezintã mai multe topoare întregi si fragmentare (pl. LX/3 a-b), pe care le prezentãm mai jos:
1. Fragment topor, rupt pe linia gãurii de înmãnusare, cu ceafa latã, patrulaterã, fatetat si bine slefuit, vârful ascutit, din andezit (pl. LXI/1, nr.inv. 6071).
2. Fragment din ceafa unui topor-panã, rupt în zona gãurii de înmãnusare, ceafa rotunjitã, dublu fatetat, din andezit cenusiu (pl. LXI/2; nr.inv.6068).
3. Fragment topor panã, rupt pe linia gãurii de înmãnusare, cu muchia rotunjitã si slefuitã, din bazalt cenusiu(pl. LXI/3,nr.inv. 6063).
4. Topor fragmentar, tip panã, pãstreazã numai zona centralã cu o micã urmã a gãurii de înmãnusare, muchia rotunjitã, din sist cristalin(pl. LXI/4, nr. inv.6077).
5. Fragment topor panã, cu gaura de înmãnusare în partea superioarã, ceafa latã, patrulaterã, cu un început de perforare lateralã, din sist cristalin verzui(pl. LXI/5, nr.inv.6075).
6. Fragment topor panã, plat, de formã triunghiularã, cu gaura de înmãnusare în partea superioarã, ascutit la vârf, muchiile rotunjite, din granit roscat(pl. LXI/6, nr.inv. 6073).
7. Fragment topor cu ceafa rotunjitã, de dimensiuni mijlocii, rupt în zona gãurii de înmãnusare, din bazalt cenusiu(pl. LXII/1, nr.inv.6066).
8. Topor scund, specific culturii Cotofenie, cu ceafa arcuitã, gaura de înmãnusaere dispusã aproape central, stirbit pe una din fete, granit negru(pl. LXII/2, nr.inv. 6060).
9. Topor cu ceafa ascutitã, profil naviform, fin slefuit, rupt în douã pe linia gãurii de înmãnusare, bazalt(pl. LXII/3,nr inv. 6070).
10. Fragment topor-ciocan, nefinisat, bazalt(pl. LXII/4,nr. inv.6072).
11. Fragment topor-baros, tãisul rotunjit, ceafa latã, rupt în regiunea gãurii de înmãnusare, din porfir granitic brun-roscat(pl. LXII/5, nr.inv. 6061).
12. Topor panã de formã triunghiularã, cu gaura de înmãnusare în partea superioarã, fetele neprelucrate, din granit cenusiu-închis(pl. LXII/6, nr.inv. 6069).
13. Fragment topor calapod(?) sau cute, de dimensiuni mari, din gresie (pl. LXII/7, nr.inv.6062).
14. Fragment topor calapod(?) sau cute de dimensiuni reduse, din gresie(pl. LXII/8,nr.inv. 6089).
15. Topor plat, neperforat, de mãrime mijlocie, formã trapezoidalã, fatetat, bine lustruit, din bazalt(pl. LXIII/1, nr.inv. 6078).
16. Fragment topor, formã trapezoidalã, fãrã gaurã de înmãnusaere, în sectiune destul de gros, sectionat longitudinal, din bazalt(pl. LXIII/2, nr.inv. 6074).
17. Fragment topor panã, din bazalt. Situatie inversã ca la cel precedent, fiind rupt pe linia gãurii de înmãnusare, s-a pãstrat numai partea superioarã a cefei, unde s-au început douã noi perforãri pe fetele opuse(pl. LXIII/3, nr. inv. 6076).
18. Fragment topopr panã, cu ceafa patrulaterã, având gaura de înmãnusare în apropierea cefei, cu început de nouã perforare în partea superioarã, pe ambele fete, din bazalt cenusiu(pl. LXIII/4, nr.inv. 6080).
19. Fragment topor cu ceafa pãtratã, fetele bine marcate, slefuit fin, cu multe crãpãturi, din andezit (pl. LXIV/1, nr.inv.6067).
20. Fragment topor cu ceafa pãtratã, gaura de înmãnusare neterminatã, dublu fatetat, vârful rotunjit, andezit cenusiu(pl. LXIV/2, nr.inv.6065).
21. Fragment din ceafa unui topor plat, rupt în regiunea gãurii de înmãnusare. Întreagã, piesa avea o formã alungitã cu ceafa rotunjitã, bine slefuit, din serpentinã verzuie, cu o pigmentatie naturalã mai închisã(pl. LXIV/3, nr.inv.6081/1).
22. Piesã grosolanã, nefinisatã, cu un început de dublã perforare, din andezit cenusiu(pl. LXIV/4, nr.inv. 6064).
Alãturi de aceste piese din piatrã slefuitã, mai existã râsnise si frecãtoare, unele de formã ovalã, cu o fatã usor scobitã, adâncitã, pe care se puneau boabele de cereale(pl. LX/2; nr.inv. 6287/1-6).

III. Piese din metal
La vest de Batos s-au descoperit mai multe piese din bronz, dintre care amintim: un vârf de lance rupt pe una din pãrti (L=10,9 cm,Æ gãurii de fixare 1,8 cm; pl. LXV/2, nr.inv. 6282), din epoca fierului (Hallstatt B), patru vârfuri de sãgeti scitice, de formã conicã, cu trei aripioare, fãrã dulie si spin, caracteristice ariei nord-pontice(pl. LXV/1, nr.inv 6270/1-4), si trei pandative semisferice, în formã de cosulet, folosite pentru ornamentarea hamului cailor, piese care apar frecvent începând din a doua jumãtate a secolului al VI-lea î.e.n. în mormintele scitice din nordul Mãrii Negre (pl. LXV/1, nr. inv. 6271/1-3).
Depozitul de unelte agricole din fier, din perioada daco-romanã, descoperit la Dedrad în aprilie 1964, a intrat, de asemenea, în colectie, fiind donat odatã cu ea, Muzeului judetean Mures.
Din perioada feudalã mentionãm un vârf de sulitã(L=12,9 cm) si un fragment dintr-o zãbalã aplatizatã, ambele piese din fier, fiind puternic corodate(pl. LXV/2, nr. inv. 6283-6284).
Numismatica este prezentatã în colectie, prin câteva monede, dintre care se remarcã o piesã emisã de împãratul Titus Flavius Vespasianus în anul 79 e.n. Moneda, din argint, fragmentatã în patru, are legenda pe avers: IMP(erator) T(itus) CAESAR VESPASIANUS AUG(ustus), capul împãratului, încununat cu Luri,privind spre dreapta, iar pe revers: TR(ibunicia) POT(estate) VIII CO(n) S(ul) VII, inscriptie ce încadreazã un personaj cu bustul dezvelit, sprijinit în genunchiul drept privind spre stânga. Pe cap sustine un trofeu, în stânga cãruia se gãsesc douã sãbii încrucisate, iar în dreapta un scut(pl. LXVI/1, nr.inv. 6267). Alte patru monede sunt feudale: douã (1,5 grosi), din argint, au fost emise de Sigismund al III-lea, regele Poloniei, in 1623 (pl. LXVI/2-3, nr.inv. 6268/1-2), alta(6 creiþari) din argint, emisã de Leopold I în 1676, în Silezia(pl. LXVI/4, nr.inv. 6268/3), una din bronz (10 polture) emisã de Francisc Rákóczi al II-lea în 1705(pl. LXVI/5, nr.inv. 6268/4).
IV. Ceramicã
Un loc important în materialul arheologic descoperit în vechea asezare neoliticã din "Tormas" îl ocupã ceramica. Cel mai vechi strat de culturã pus în evidentã cu ajutorul ceramicii, apartine culturii Cris, culturã care stã la baza neoliticului de pe teritoriul României. Fragmentele ceramice descoperite provin de la vase de mari dimensiuni, unele cu picior înalt în formã de soclu, de culoare rosieticã, fiind lucrate dintr-o pastã împurã, lutul având în compozitia sa o cantitate apreciabilã de plevã si nisip fin (pl. LXVII/1, nr.inv. 6281/1-4).
Pe acest strat cultural s-a dezvoltat mai târziu o asezare cu ceramicã de tip Petresti (pl. LXVII/1, nr. inv. 6280/1,6,9,10,16,17). Materialul ceramic descoperit dovedeste o interferentã dintre cultura Petresti, caracteristicã bazinului mijlociu al Muresului si cultura Ariusd, caracteristicã pentru estul Transilvaniei, cu influente Tisa si Baden.
Din perioada neoliticã mai mentionãm un interesant capac de vas, de formã rotundã, din ceramicã risie cu trei gãuri pentru fixare (pl. LXVII/2, nr.inv. 6264), câteva greutãti pentru rãzboiul de tesut vertical (pl. LXVII/3), precum si prâsnele de fus, din lut, de diferite forme si mãrimi (pl. LXVII/4),fapt care ne indicã practicarea torsului si a tesutului de cãtre triburile neolitice de la Goreni,Dedrad si Batos.
Plastica este reprezentatã prin idoli si fragmente de idoli, precum si din fragmente de figurine. Remarcãm un idol feminin, în pozitie cvasi-sezândã, având forme steatopige(pl. LXVII/5), nr. inv. 6108), douã fragmente de idoli de formã tetraedicã, cu ochii puternic marcati prin douã linii incizate, nasul fiind realizat prin impresiunea lutului cu douã degete în zona pometilor obrajilor.
În perioada de tranzitie spre epoca bronzului, pe fondul culturii Petresti s-a dezvoltat o ceramicã caracteristicã culturii Cotofenei, material bogat reprezentat în cadrul inventarului ceramic. Din rândul acestuia remarcãm trei vase-urcior de culoare cenusiu-închis, cu corpul bombat si buza rãsfrântã, unul dintre ele având toarta supraînãltatã(pl. LXVIII/1, nr.inv. 6254-6256). Ele sunt ornamentate cu benzi incizate vertical, în cadrul cãrora s-a utilizat motivul "ramurii de brad", unul din vase având si toarta ornamentatã cu mici incizii, iar altul, neornamentat, are o toartã-buton orientatã în sus.
Puncte cu descoperiri Cotofeni s-au mai identificat la vest de Dedrad, lângã grajdul C.A.P., la nord de Batos, lângã cursul pârâului Lut si la nord-est de Batos, pe terasa de la"Cetate".
Pe teritoriul comunei Batosau continuat sã existe asezãri statornice si în epoca bronzului. Astfel, pe vechiul fond Cotofeni apar vase ceramice caracteristice culturii Schneckenberg si Wietenberg, douã asemenea asezãri fiind identificate în hotarul satului Dedrad, pe valea Logigului.
Din perioada de început a epocii fierului(Hallstatt. A) remarcãm ceramica neagrã si brunã, lustruitã, decoratã cu caneluri paralele orizontale, descoperitã în asezarea de sub viile Dedradului spre Goreni si pe valea Logigului (pl. LXVIII/2, nr.inv. 6279/1,2,9,10,13,14,16). Tot în viile Dedradului, în anul 1965, la 0,70 m adâncime s-a gãsit, într-o groapã sãpatã ocazional, alãturi de pãmânt ars, o mare cantitate de grâu carbonizat si fragmente ceramice din vase caracteristice sfârsitului primei epoci a fierului, Hallstatt D. Pasta acestor fragmente contine ca degresant nisip si pietricele mãrunte, iar fragmentele sunt decorate cu un brâu alveolar înalt, cu alveolele puternic reliefate (pl. LXVIII/4, nr. inv. 6290/1,2,10). Remarcãm aici un vas miniatural de forma unui butoias(pl. LXVIII/4, nr.inv. 6290/13).
La Dedrad, în vecinãtatea castrului roman de la Brâncovenesti, cu prilejul lucrãrilor agricole s-a descoperit o asezare daco-romanã, de unde au fost scoase fragmente ceramice dacice (pl. LXIX/1, nr . inv. 6290/14-16) si romane (pl. LXIX/2, nr. inv. 6286/4,25,29,41,76,82,90). Ceramica dacicã rudimentarã, de culoare cenusie, este neglijent lucratã manual, dintr-un lut cu multe impuritãti ce alcãtuiesc degresantul, fragmentele descoperite fãcând parte din vase mari, cu profilul aproape drept, ornamentate sub buzã cu un brâu în relief, cu alveole neregulate fãcute cu degetul. Un alt fragment descoperit face parte dintr-un vas miniatural, rupt în douã longitudinal, de culoare cenusie (î:4 cm, Æ buzei 3 cm, Æ fund 2 cm). Ceramica romanã de culoare roscatã este confectionatã dintr-o pastã finã, bine arsã. Remarcãm un vas miniatural cu toartã, cu corpul puternic bombat, buza evazatã, având ca decor douã linii orizontale incizate, amplasate aproximativ în mijloc(î: 5,5 cm, Æ buzei 4,2 cm,Æ fund 2,2 cm, l.max.5,7 cm) si un fund inelar de strachinã, având la suprafatã un slip rosu-cãrniu, probabil imitatie "terra sigillata" de tip Cristesti(pl. LXIX/2).
Continuitatea populatiei daco-romane în timpul migratiilor si existenta unor asezãri statornice în perioada prefeudalã, este atestatã pe teritoriul comunei Batos prin descoperirile arheologice de lângã grajdurile C.A.P. Batos, unde s-a identificat o asezare din sec. IV e.n. de tipul Sântana de Mures
(pl. LXX/1, nr. inv. 62689/9,14,19 ºi 6274/1,3,10,13,14,19).
În punctul "La cruce", între Dedrad si Goreni, este atestatã o altã asezare din sec. V. E.n. de unde s-a recuperat un vas expus în Muzeul judetean Mures din Târgu-Mures.
Ceramicã prefeudalã din secolele VII-IX a fost gãsitã lângã viile din Dedrad si "Tormas" în cantitãti considerabile (pl. LXX/2, nr.inv. 6277/1-4,6275/1-8). Cea din sec. VII nu mai prezintã finetea caracteristicã perioadelor anterioare, e lucratã manual si ornamentatã cu incizii adânci. Ceramica din sec VIII-IX, brunã-rosie, cu nisip în compozitia pastei, este decoratã cu brâuri de linii subtiri în val, multe fragmente provenind de la vase mari cu buza evazatã, îngustã si subtire.
Sãpãturile efectuate la Batos-"Cetate" si "Tormas" au scos la ivealã bordeie si ceramicã din secolele X-XII(6), de culoare cenusie negricioasã sau brun-roscatã, decoratã cu linii paralele orizontale, sau cu benzi în val, uneori linii în val sau incizii fãcute cu unghia; au, de asemenea, buza rãsfrântã, rotunjitã sau tãiatã (pl. LXX/3, nr.inv. 6276/1-6, 6236).
Prin aceastã succintã prezentare a pãrtii arheologice din colectia "Mihgail M. Câmpeanu", am încercat sã punem în valoare o colectie formatã cu multã pasiune, catalogatã de însusi fondatorul ei, în mod exemplar, fapt ce faciliteazã interpretarea fenomenelor arheologice din zona studiatã. Colectiile de acest gen, înjghebate cu multã competentã si exigentã stiintificã, realizate prin cercetãri de suprafatã, întregesc în mod fericit sãpãturile sistematice întreprinse în diferite zone, constituind un exemplu demn de urmat pentru cadrele didactice de specialitate din mediul rural.